Ne-am obișnuit, ȋn ultimii ani, să dăm vina pe stres pentru orice nu merge bine cu corpul nostru. Acumularea de kilograme e ȋn topul ,,lucrurilor ce nu merg bine’’.

Totuși, foarte multe persoane, fără a avea implicată o cale emoţională de alimentaţie, consumă alimente ȋn exces...

Dacă le ȋntreabă cineva cum ajung să se supraalimenteze, răspund cam la fel … pentru că alimentul ,,X'' este prea bun … este delicios … să știţi, eu sunt cam pofticios … sau sunt gourmand, deși la baza definiţiei acestui cuvânt nu stă neapărat excesul, ci plăcerea de a consuma mîncăruri bune și, nu ȋn ultimul rând, de bună calitate…

Pot spune că, până la un punct, este cumva normal să simți că nu poți înceta să exagerezi cu mâncatul anumitor alimente. Așa numita hrană hiperpalatabilă a ajuns să creeze o criză alimentară modernă – ne face să ne fie greu să ne controlăm și mai ales, ne face să ne dorim constant să consumăm mai mult.

Astfel de alimente sunt ȋn mod artificial hipergustoase printr-un conţinut de ingrediente care excită circuite neurale ale creierului, legate de recompensă, respectiv de dependenţă. Au un  conţinut important de grăsimi hidrogenate, zaharuri, gen sirop de glucoză-fructoză, sodium ȋn cantităţi importante, aditivi alimentari, potenţiatori de gust și aromă.

Sunt, practic, concepute științific pentru a fi irezistibile.

Evident nu vorbim despre alimentele gătite, cum ar fi o porţie de orez brun integral cu un file de pește la grătar...  Vorbim despre  alimente procesate industrial.

Să luăm un exemplu simplu, porumbul...

Vara, multora dintre noi ne place să ȋl consumăm fiert sau copt pe grătar. Este delicios, minim procesat, asigură carbohidraţi de calitate și fibre.

Porumbul prelucrat prin măcinare știm, se transformă ȋn mălai, ulterior prin fierbere ȋn apă, obţinem mămăliga, produs cu textură moale, ușor de mâncat și digerat, un carbohidrat bun ȋn cadrul unei mese, fericit completat de brânză și o lingură de smântână.

Ce ȋnseamnă ultra-procesarea porumbului? Înseamnă să se ȋndepărteze toată fibra, să se izolează amidonul și apoi acesta să fie folosit pentru a face chipsuri, care sunt prăjite și ulterior presărate cu diverse arome, dulce sau sărat. Rezultă un produs final delicios din care poţi mânca o cantitate mare, fără nicio problemă.

Cum suntem păcăliţi să mâncăm astfel de alimente, mai mult decât ne-am propus?

• Marketingul ne convinge că alimentele procesate sunt „sănătoase”.

Alimentele procesate vin în pachete frumos colorate, fie prezintă personaje de desene animate, fie au aprobări ale celebrităților și cuvinte puternice, de impact, care declanșează tot felul de asociații pozitive.

• Porțiile mari ne fac să credem că obținem o „afacere bună”.

Am fost învățați să economisim bani și să nu pierdem produsele alimentare. Am fost învățați să cumpărăm mai mult, pentru mai puțin.

• Varietatea mare de produse ne face mai înfometaţi.

Alegerile ne încântă. Când avem muuultă varietate, avem și muuultă poftă de mâncare.

• Aromele multiple, puse simultan, sunt irezistibile.

Dulceața zahărului, gustul bogat al grăsimii și sarea, trei ingrediente ce crează un mix perfect, de nerefuzat, asupra papilelor gustative.

Ce putem face?

Iată 3 strategii pentru a-ți găsi drumul înapoi către o relație relaxată cu mâncarea:

       1. Fii curios ȋn legătură cu alimentele pe care le consumi.

Alimentele procesate sunt concepute pentru a fi ,,ușor de mâncat’’, adică au volum redus și le mesteci mai puţin

Așadar reţine:

       Mai puțin de mestecat + Volum redus = Mai multă mâncare

Cu cât trebuie să mestecăm mai mult, cu atât ne va lua mai mult timp să mâncăm, oferind semnalelor noastre de saţietate șansa să ajungă la creier pentru a ne spune: gata, nu mai mânca.

       2. Observă mesajele pe care le primești despre aliment.

Producătorii folosesc strategii creative de marketing pentru ca tu să presupui că alimentele procesate sunt sănătoase.

Dacă ai ales ceva, privește ambalajul, ce te-a atras, are un super-ingredient, e organic, e fără zahăr sau gluten… citește eticheta cu informaţiile nutriţionale și alege ȋn deplină cunoștinţă de cauză.

       3. Caută să identifici dacă ţi-e foame sau mănânci din alte motive.

Temporar, te vei simți mai bine, dar nu ȋţi vei rezolva problema.

Obiceiurile alimentare sunt puternice, ele pot lucra pentru noi sau împotriva noastră.

Din fericire, așa cum am descris ȋn alte articole, poţi avea control asupra alimentaţiei emoţionale.

Ca medic nutriţionist- dietetician știu cât de importantă este nutriţia ȋn atingerea obiectivelor legate de greutate și compoziţie corporală, fie că esti o persoană obișnuită, fie că ești implicat ȋn sportul de performanţă, fie că ai deja o afecţiune cronică.

Structurează-ţi dieta în jurul alimentelor integrale, puţin procesate, natural colorate, bogate în nutrienți și amintește-ţi, că o viață sănătoasă nu are legătură cu calcule calorice sau obsesie pentru tot ceea ce ai pus în gură…

O viață sănătoasă înseamnă să acorzi timp și atenție întregului tău eu. Fii bun cu tine și vei avea un aliat ȋn corpul tău.

E mai ușor decât crezi!

Referinţe:

Rolls, B.J., Drewnowski, A., Ledikwe, J.H.  Changing the energy density of the diet as a strategy for weight management - Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 2005

Provencher, V., Polivy, J., Herman, C.P. Perceived healthiness of food. If it’s healthy, you can eat more! Appetite, 52(2), 340-344, 2009:

Kessler, David A. Your food is fooling you: How your brain is hijacked by sugar, fat, and salt.- 2012.